Botezul Domnului

Botezul Domnului

 

Botezul Domnului este praznuit pe 6 ianuarie. Este cunoscut in popor si sub denumirea de Boboteaza.  Avand in vedere ca in momentul in care Hristos a fost botezat de Sfantul Ioan Botezatorul in apele Iordanului s-a aratat lumii Sfanta Treime (glasul Tatalui se face auzit din ceruri, Fiul este intrupat si sta in raul Iordan, iar Sfantul Duh Se coboara in chip de porumbel), Botezul Domnului mai este numit si "Epifania" sau "Teofania". Sfantul Ioan Gura de Aur spune in acest sens, ca Hristos "n-a ajuns cunoscut tuturor cand S-a nascut, ci cand S-a botezat".

Botezul Domnului este unul dintre cele douasprezece praznice imparatesti din timpul anului bisericesc. Mentionam ca in primele secole crestine, sarbatoarea era tinuta odata cu Nasterea Domnului, pe 6 ianuarie. Cele doua sarbatori s-au separat in jurul secolului al IV-lea.

Hristos S-a botezat cu botezul lui Ioan Botezatorul. Amintim ca botezul lui Ioan era spre pocainta si nu spre iertarea pacatelor, ci mai degraba spre constientizarea lor. Deoarece Iisus a fost fara de pacat, nu era nevoie sa fie botezat de Ioan. Insa, El intra in Iordan pentru a sfinti natura cazuta in pacat. Sfintii Parinti ne descopera cat se poate de viu ca natura simte inlauntrul ei prezenta lui Hristos si a Duhului Sfant. Sfantul Sofronie, episcopul Ierusalimului, spune: "Apele Te-au cunoscut Dumnezeule, Te-au cunoscut si s-au temut. Iordanul s-a intors vazand focul Dumnezeirii coborand trupeste si intrand in el. Iordanul s-a intors vazand Duhul Sfant, pogorandu-se in chip de porumbel. Iordanul s-a intors vazand pe Cel nevazut, facandu-se vazut, pe Creatorul intrupat, pe Stapanul in chip de rob. Si muntii au saltat privind pe Dumnezeu in trup".

Intreband marea si Iordanul : "Ce-ti este tie, mare, ca ai fugit si tu, Iordane, ca te-ai intors inapoi (Ps. 113, 5)?", ele raspunzand zic: "Am vazut pe Creatorul tuturor in chip de rob". De aceea "Iordanul nu indrazneste sa se apropie" de Stapanul sau.

Botezul Mantuitorului reprezinta momentul redeschiderii izvoarelor harului, care fusesera zavorate pentru om si pentru intreaga creatie. Astfel, prin botezul in Iordan, Hristos a sfintit firea apelor de pretutindeni, lucru marturisit si in rugaciunile citite la Boboteaza: "Astazi firea apelor se sfinteste...".

Mantuitorul Se boteaza pentru mantuirea oamenilor, pentru a arata fiecarui om ca are nevoie de curatire si de schimbare.