Datorita importantei pe care o are Sfanta Cruce in viata credinciosilor, Biserica Ortodoxa consacrat cinstirii ei doua zile, Inaltarea Sfintei Cruci (14 septembrie) si Duminica a III-a din Postul Mare.
Sfanta Cruce a fost prefigurata in Vechiul Testament de sarpele de arama inaltat de Moise in pustie, iar prin jertfa Mantuitorului Hristos, lemnul crucii a devenit Altar si cale catre Inviere.
In jurul anilor 350-360, s-a ivit la Ierusalim o traditie care atribuia descoperirea Crucii si Mormantului lui Hristos imparatesei Elena, mama lui Constantin cel Mare, care ar fi intreprins un pelerinaj la Locurile Sfinte in ultimii ani ai vietii.
Pe locul acestor minunate descoperiri, Constantin cel Mare a ridicat, intre 326-335, un grandios complex cultic orientat de-a lungul unui ax central si alcatuit dintr-un propileum succedat de un atrium incadrat de porticuri, de Martyrium (bazilica de pe Golgota), despartita printr-un al doilea atrium de Anastasis (rotonda Sfantului Mormant).
Tarnosirea locasului ctitorit de Constantin cel Mare a avut loc sambata, 13 septembrie 335, la acest mare eveniment fiind de fata si episcopii participanti la Sinodul de la Tyr (iulie 335).
Cu ocazia tarnosirii a avut loc si instalarea Lemnului Sf. Cruci in noul locas. Meonologhiul lui Vasile II (secolul XI) relateaza ca a doua zi dupa sfintirea locasului, pe 14 septembrie, patriarhul Macarie s-a suit pe un loc inalt si a ridicat de mai multe ori spre cer Lemnul Sf. Cruci, de fiecare data poporul strigand: "Doamne miluieste!“. Aceasta ar fi originea momentului in care, la sfarsitul Utreniei zilelor inchinate Crucii, preotul ridica Crucea in prezenta credinciosilor. Conform Egeriei, de atunci s-au instituit anual zilele dedicatiei (dies encenarium), in care se praznuia, timp de 8 zile, tarnosirea bisericii din Ierusalim si a Sf. Cruci, cu aceeasi stralucire ca Pastile si Epifania.
Expunerea si venerarea Lemnului Sfant al Crucii, adapostit intr-un sipet de argint aurit, avea loc in Ierusalim de doua ori pe an: in Vinerea Patimilor si de 14 septembrie.
Cel mai mare fragment din Sfanta Cruce se afla la Manastirea Xiropotamou (Muntele Athos), fiind adus, in 1992, pentru cateva saptamani si in tara noastra, spre inchinare.