Pelerinaj la Veliko Tarnovo

Pelerinaj la Veliko Tarnovo

Parohia Soborul Maicii Domnului organizează în data de 19 noiembrie 2016 un pelerinaj de o zi la Veliko Târnovo şi la Arbanasi, în Bulgaria. 


Transportul se va face cu autocarul, pretul fiind de 115 lei/persoană, pentru trecerea frontierei este necesar şi un act de identitate. 

Obiectivele care vor fi atinse pe parcursul pelerinajului sunt în Veliko Târnovo: Catedrala Mitropolitană, Cetatea Medievală şi Catedrala Patriarhală, iar în Arbanasi: Mănăstirea Născătoarei de Dumnezeu şi Mănăstirea Sfântul Nicolae. 

Înscrierile se fac la părintele Sergiu Nicolaescu, telefon: 0735123047


 

Despre Obiective: 

 

Cetatea Medievală Veliko Târnovo: Cetatea Medievală, numită şi Tsarevets (oraşul ţarilor) a fost capitala Ţaratului româno-bulgar(sau al II-lea ţarat bulgar), creat în timpul Asăneştilor. În secolele XII-XIV, până la invazia turcilor otomani, oraşul a fost cel mai important centru politic, economic, cultural şi religios din regiune, fiind numit în epocă a III-a Romă.  


Catedrala Patriarhală din Veliko Târnovo: A fost construită din ordinul ţarului Ioan Asan al II-lea, în scopul de a crea aici reşedinţa noului patriarh al bulgarilor. Tot el a fost şi cel care a strămutat aici moaştele Sfintei Parascheva. Sfânta a devenit foarte iubită şi cinstită de bulgari, însă moaştele ei au fost mutate la Vidin în urma ocupării cetăţii de către sultanul Baiazid, în anul 1393. Pe durata stăpânirii otomane, biserica a rămas reşedinţă mitropolitană. Naosul bisericii este împărţit în trei nave, despărţite de două rânduri de coloane. Coloanele sunt împodobite cu sculptură în piatră. Între secolele XVI-XVIII, biserica a fost lărgită, acesteia adăugându-i-se un fel de pridvor.


Catedrala Mitropolitană din Veliko Târnovo: Biserica iniţială a fost construită în 1844, fiind lăcaşul unde s-a slujit Te Deum-ul la intrarea trupelor ruseşti în Târnovo în 1877, în timpul războiului ruso-turc ce a consfinţit şi independenţa României. Tot aici au fost încoronaţi şi regii bulgari Alexandru I Battenberg şi Ferdinand I. În 1913, un cutremur a dus la năruirea bisericii, în 1924 fiind ridicată noua biserică, ce a fost sfinţită în 1934, pictura interioară fiind terminată în 1954. 


Mănăstirea Adormirea Născătoarei de Dumnezeu din Arbanasi:  Mănăstirea datează din secolele XVII-XVIII, aici găsindu-se o icoană făcătoare de minuni a Sfintei Fecioare Maria. Potrivit legendei, în momentul în care maicile care locuiau în mănăstire au abandonat mănăstirea, au acoperit icoana cu îmbrăcăminte şi au ascuns-o în pământ. După mulţi ani, un cioban a auzit o voce îndurerată venind din sol în timp ce îşi păştea turma şi, săpând, a găsit icoana. Astăzi, aceasta este îmbrăcată în argint, din evlavia unui comerciant al cărui copil a fost vindecat în urma rugăciunilor făcute la icoană.


 Mănăstirea Sfântul Nicolae din Arbanasi: Ridicată tot în vremea Asăneştilor, Mănăstirea Sfântul Nicolae a fost prădată şi arsă în mai multe rânduri: 1393, 1717 sau 1729, fiind însă reconstruită şi reînzestrată în 1630 de către un boier local, numit Atanasie, iar 1838, prin eforturile stareţului Zotik Preobrajenski.