Sfintele moaşte ale Sfântului Arhidiacon Ştefan, întâiul martir, au fost aduse sâmbătă, 22 octombrie 2016, din Grecia de către o delegaţie condusă de către ÎPS Părinte Gabriel, Mitropolit de Nea Ionia şi Filadelfia, cu ocazia pelerinajului anual organizat de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor pentru celebrarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.
Acestea au fost aduse la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, împreună cu sfintele moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în cadrul emoţionantei procesiuni "Calea Sfinţilor" care s-a desfăşurat pe Colina Bucuriei din faţa catedralei şi care a reunit sute de credincioşi şi clerici veniţi în pelerinaj.
Credincioşii români vor avea astfel ocazia să se închine la sfintele moaşte ale Sfântului Arhidiacon Ştefan până în data de 27 octombrie, când delegaţia Bisericii Ortodoxe din Grecia se va întoarce la Atena. Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena vor rămâne spre cinstire în baldachinul de pe Colina Patriarhiei până la închinarea ultimului pelerin.
Tot în această săptămână, miercuri, 26 octombrie, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, Sfânta Liturghie va fi oficiată începând cu ora 9:30 de către ÎPS Gabriel, Mitropolit de Nea Ionia şi Filadelfia, împreună cu mai mulţi ierarhi din ţară şi din străinătate. A doua zi, 27 octombrie, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, de la ora 9.30, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Înaltpreasfinţitul Părinte Gavriil, Mitropolit de Nea Ionia şi Filadelfia, vor oficia Sfânta Liturghie solemnă, împreună cu un sobor de ierarhi români şi greci, slujbă la care vor participa reprezentanţi ai tuturor parohiilor din Bucureşti.
Sfântul Arhidiacon Ştefan este cinstit în fiecare an în data de 27 decembrie, imediat după praznicul Naşterii Domnului, iar aducerea moaştelor sale este celebrată de către Biserică în data de 2 august, zi în care credincioşii ţin post.
Despre viaţa şi mucenicia Sfântului Arhidiacon Ştefan
Sfântul Ştefan a fost unul dintre primii evrei elenizaţi care s-au convertit la creştinism. În cartea Faptele Apostolilor, unde ni se vorbeşte despre martiriul lui, se arată că era "bărbat plin de credinţă şi de Duh Sfânt"(Fapte 6,5), fiind unul dintre cei 7 bărbaţi cu nume bun care au fost rânduiţi diaconi de către Sfinţii Apostoli.
Iar credinţa Sfântului Ştefan era atât de fierbinte, încât primise putere de la Duhul Sfânt să facă semne şi minuni. Dar cărturarii şi fariseii, văzând râvna cu care propovăduia Evanghelia şi nefiind în stare să-l combată, au plătit martori să-l acuze de blasfemie împotriva lui Moise şi a lui Dumnezeu, fiind dus la judecată în faţa sinedriului. Tot din Faptele Apostolilor aflăm că "cei ce şedeau în sinedriu au văzut faţa lui Ştefan ca o faţă de înger" (Faptele Apostolilor 6, 15). Acestora, Sfântul Arhidiacon Ştefan le-a vestit că Iisus Hristos S-a născut din pururea Fecioara Maria, S-a răstignit pentru păcatele întregii omeniri şi S-a înălţat la ceruri şi stă de-a dreapta Tatălui ceresc. În acele momente, Sfântul Ştefan are parte de o teofanie, iar prin puterea Duhului Sfânt proclamă solemn vederea slavei lui Dumnezeu: "Iată văd cerurile deschise şi pe Iisus stând de-a dreapta lui Dumnezeu". În urma acestei mărturisiri, Sfântul Ştefan a fost scos din cetate şi bătut cu pietre.
Atât de mare era iubirea sa faţă de semeni, încât nu doar că a suportat fără ripostă chinurile la care era supus de cei care îl omorau cu pietre, dar s-a şi rugat pentru ei: "Părinte, nu le socoti lor păcatul acesta!".
Iubirea sa faţă de Dumnezeu a fost mai tare decât teama de moarte, iar dorinta lui de a fi unit cu Hristos a fost mai mare ca dorinţa rămânerii în viaţa biologică. Aceasta este caracteristica tuturor sfinţilor mucenici sau martiri - iubirea lor faţă de Dumnezeu este mai mare decât teama de moarte.
Locul uciderii Sfântului Ştefan a fost în valea lui Iosafat. Având în vedere că în vremea aceea cei care erau ucişi cu pietre nu puteau fi înmormântaţi în cavoul familiei, se presupune că trupul Sfântului Ştefan a fost pus în mormântul unui crestin de către Dreptul Gamaliel şi fiului acestuia, Aviv. Moaştele sale au fost descoperite în anul 415, atunci când preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o întreita viziune. Când i s-au descoperit moaştele, pe mormântul său scria "chiliel", care în limba ebraică înseamnă "cunună", pentru ca într-adevar el a luat, cel dintâi dintre creştini, cununa muceniciei.
Moaştele sale, cu excepţia mâinii drepte, au fost aduse în Constantinopol în vremea domniei Sfântului Constantin cel Mare. Mâna dreapta va ajunge în Constantinopol mai tarziu, în timpul domniei lui Teodosie al II-lea.
Împarateasa Evdochia, soţia lui Teodosie al II-lea, a dăruit Bisericii din Saframpolis părţi din sfintele moaşte ale Sfântului Arhidiacon Ştefan.
Sursa: CrestinOrtodox.ro